Fostul pre\u015fedinte comunist Nicolae Ceau\u015fescu a dorit construirea a dou\u0103 reactoare nucleare de c\u00e2te 440 MW la Streje\u015fti, pe cursul inferior al r\u00e2ului Olt, \u00eentre ora\u015fele Dr\u0103g\u0103\u015fani \u015fi Slatina, \u00eenfiin\u0163\u00e2ndu-se \u00een acest sens \u00centreprinderea Nuclear\u0103 Olt \u015fi demar\u00e2ndu-se o serie de lucr\u0103ri hidrotehnice, a declarat, pentru \u201eAdev\u0103rul\u201c, Ionel Bucur, directorul centralei nucleare de la Cernavod\u0103.<\/p>\n
Proiectul a fost stopat, \u00eens\u0103, dup\u0103 ce partea rom\u00e2n\u0103 nu a ajuns la un acord cu partea sovietic\u0103, ru\u015fii neput\u00e2nd garanta c\u0103 tehnologia lor este sigur\u0103 \u00een fa\u0163a seismelor.\u00a0 \u00a0 \u201eIni\u0163ial, s-a dorit folosirea tehnologiei sovietice, cu ap\u0103 u\u015foar\u0103 \u015fi uraniu \u00eembog\u0103\u0163it. \u00cen anii 1973-1974, la Streje\u015fti, pe Olt, urmau s\u0103 se fac\u0103 dou\u0103 unit\u0103\u0163i de 440 MW. S-au f\u0103cut \u015fi o serie de amenaj\u0103ri hidrotehnice. Dar apoi a fost cutremurul din 1977. Rom\u00e2nia a cerut URSS un proiect care s\u0103 reziste la un seism mai mare. Ru\u015fii nu au putut aduce astfel de garan\u0163ii\u201c, a afirmat Bucur. \u00a0 El a mai spus c\u0103 trecerea la tehnologie canadian\u0103, care utilizeaz\u0103 uraniu natural \u015fi ap\u0103 grea, s-a decis \u015fi din considerente strategice, Rom\u00e2nia av\u00e2nd z\u0103c\u0103minte de uraniu \u015fi dorind independen\u0163a energetic\u0103. “Pl\u0103tisem ani buni desp\u0103gubiri de r\u0103zboi c\u0103tre URSS sub form\u0103 de uraniu. A\u015fa c\u0103 am folosit uraniul nostru”, arat\u0103 Bucur. \u00a0 Tehnologia ruseasc\u0103 presupunea ca URSS s\u0103 ne livreze combustibilul nuclear \u015fi tot ei s\u0103 \u00eel preia la finalul folosirii, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een statele care o utilizeaz\u0103 \u015fi acum, precum Bulgaria, Ungaria sau Cehia. Rom\u00e2nia ar fi fost astfel dependent\u0103 de Rusia, dar Ceau\u015fescu urm\u0103rea independen\u0163a energetic\u0103. Concomitent, s-a construit \u015fi combinatul de ap\u0103 grea, de la Drobeta Turnu Severin. \u00a0 Astfel, \u00centreprinderea Nuclear\u0103 Olt (INO) a fost transformat\u0103 \u00een \u00centreprinderea Nuclear\u0103 Cernavod\u0103 (ICN), care avea ini\u0163ial sediul \u00een Bucure\u015fti, arat\u0103 Bucur, care spune c\u0103 \u201eare \u015ftan\u0163a num\u0103rul 13\u201c, adic\u0103 a fost al 13-lea angajat al companiei de stat. Acum a r\u0103mas primul \u015fi este poreclit de c\u0103tre angaja\u0163i drept \u201eReactoarele 1 \u015fi 2 \u00een persoan\u0103\u201c.<\/p>\n
\u201e\u00cen \u201985 erau planuri pentru 16 reactoare nucleare \u00een Rom\u00e2nia, dintre care cinci la Cernavod\u0103 \u015fi altele pe Mure\u015f sau Siret. Planul era s\u0103 lu\u0103m dou\u0103 reactoare de la canadieni \u015fi apoi s\u0103 le asimil\u0103m, s\u0103 fie totul realizat \u00een industria rom\u00e2neasc\u0103 (…) Am crescut \u00eempreun\u0103 cu proiectul\u201c, puncteaz\u0103 Bucur.<\/p>\n
\n
Varianta Topalu \u015fi \u201ecariera Ilie Barz\u0103\u201c \u00a0 <\/strong><\/p>\n \n Dup\u0103 ce s-a renun\u0163at la amplasarea centralei nucleare pe Olt, a fost ales un amplasament pe Dun\u0103re. Dar nu era vorba de Cernavod\u0103, ci de localitatea Topalu, din jude\u0163ul Constan\u0163a, unde se dorea construirea a dou\u0103 unit\u0103\u0163i. Dar nici aceasta nu a fost preferat\u0103, aleg\u00e2ndu-se Cernavod\u0103.\u00a0 \u00a0 De ce acest loc? Zona este stabil\u0103 din punct de vedere seismic, aici fiind Mun\u0163ii Dobrogei, care fac parte din lan\u0163ul Mun\u0163ilor Hercinici, foarte vechi. Fix \u00een locul actualei centrale nucleare era o carier\u0103 de calcar, numit\u0103 \u201ecariera Ilie Barz\u0103\u201c, deschis\u0103 pe la 1900, arat\u0103 directorul unit\u0103\u0163ii atomice. Un alt motiv pentru care s-a ales Cernavod\u0103 a fost construc\u0163ia Canalului Dun\u0103re-Marea Neagr\u0103, plus leg\u0103turile de comunicare, astfel c\u0103 personalul \u015fi echipamentele puteau fi aduse u\u015for pe mare. De asemenea, zona este ferit\u0103 de vijelii sau tornade \u015fi nu exist\u0103 risc de tsunami, Cernavod\u0103 fiind la circa 65 de kilometri de mare \u015fi la o \u00een\u0103l\u0163ime deasupra m\u0103rii de 29 de metri.<\/p>\n Inginerii \u201edezertau\u201c \u00een Canada \u00eenainte de \u201889 \u00a0<\/strong><\/p>\n Bucur poveste\u015fte c\u00e2t de greu a fost s\u0103 se realizeze centrala. \u201eLa construc\u0163ii ne pricepeam. Dar \u00een domeniul nuclear eram pu\u0163ini speciali\u015fti. Eu absolvisem Institutul Energetic din Moscova, dar c\u00e2t am fost student statul a schimbat politica, astfel c\u0103 nu mai f\u0103ceam reactoare cu ru\u015fii. \u00cen 1984 am plecat la preg\u0103tire \u00een Canada, trebuia s\u0103 fie un an, dar a fost doar \u015fase luni pentru c\u0103 plecasem nou\u0103 \u015fi ne-am mai \u00eentors \u015fase oameni. Era foarte greu s\u0103 pleci, trebuia s\u0103 gireze familia pentru tine, dac\u0103 r\u0103m\u00e2neai pe acolo o p\u0103\u0163eau greu s\u0103racii\u201c, arat\u0103 directorul centralei nucleare.<\/p>\n \u00a0Aducerea Reactorului 1, o adev\u0103rat\u0103 aventur\u0103 \u00a0<\/strong><\/p>\n Bucur rememoreaz\u0103 \u015fi episodul aducerii primului reactor care a fost instalat la Cernavod\u0103. \u201eAveam porecla \u00abJohny G\u0103bar\u0103\u00bb. Aceasta era o platform\u0103 naval\u0103 \u015fi pe aceasta au fost transportate reactorul \u015fi generatorul. A fost o aventur\u0103 numai s\u0103 le transpor\u0163i. Am fost \u00een Bulgaria s\u0103 lu\u0103m trailere, nu aveam cu ce s\u0103 le c\u0103r\u0103m. Reactorul avea 260 de tone, iar generatorul electric alte 360 de tone. Ca s\u0103 le transpor\u0163i, trebuia s\u0103 te organizezi\u201c, poveste\u015fte Ionel Bucur. \u00a0 O alt\u0103 problem\u0103 era c\u0103, \u00een fiecare an, pe 26 decembrie, de ziua sa, Nicolae Ceau\u015fescu venea \u00een vizit\u0103. Atunci promitea foarte multe, dar nu prea se \u00eent\u00e2mplau. \u00a0 De asemenea, preg\u0103tirea era foarte grea. P\u00e2n\u0103 \u00een \u201989 erau necesari 100 de ingineri \u00een domeniul nuclear, dar \u00een str\u0103in\u0103tate s-au format doar \u00een jur de 30, din care 10 au r\u0103mas pe acolo, arat\u0103 Bucur. La momentul Revolu\u0163iei din 1989, Unitatea 1 era gata \u00een propor\u0163ie de 50%, iar Unitatea 2 era 20%. \u00a0 Revolu\u0163ia a blocat total proiectul, dar Guvernul Roman a dat ordin pentru continuarea lucr\u0103rilor. Era, \u00eens\u0103, greu, deoarece banii erau pu\u0163ini, iar \u00een locul vechii organiz\u0103ri a ap\u0103rut colosul de stat RENEL. \u201eS-a format consor\u0163iul AECL (Canada) \u2013 Ansaldo (Italia), care avea responsabilitatea construc\u0163iei \u015fi operarea centralei \u00een primele 18 luni. A\u015fa au venit peste 300 de str\u0103ini care s\u0103 lucreze la central\u0103 dup\u0103 1990\u201c, potrivit lui Bucur.<\/p>\n Sora centralei de la Cernavod\u0103 se afl\u0103 la Point Lepreau \u00a0 <\/strong><\/p>\n Din cauz\u0103 c\u0103 tehnologia CANDU nu mai este folosit\u0103 nic\u0103ieri \u00een Europa, inginerii rom\u00e2ni au fost for\u0163a\u0163i de \u00eemprejur\u0103ri s\u0103 \u0163in\u0103 leg\u0103turi str\u00e2nse cu cei din Canada \u015fi SUA. La Point Lepreau, din statul canadian New Brunswick, se afl\u0103 o central\u0103 nuclear\u0103 identic\u0103 cu cea de la Cernavod\u0103, iar acolo mergeau inginerii rom\u00e2ni pentru preg\u0103tire.\u00a0 \u00cen 1996 a fost pornit primul reactor de la Cernavod\u0103, iar la 30 iunie 1997 echipa rom\u00e2n\u0103 a preluat operarea centralei Cernavod\u0103 de la canadieni. Ulterior, \u00een 2007 a fost inaugurat\u0103 a doua unitate. Acum, pe platforma de la Cernavod\u0103 lucreaz\u0103 1.570 de angaja\u0163i ai Nuclearelectrica \u015fi al\u0163i 500-600 la contractori autoriza\u0163i de c\u0103tre Comisia Na\u0163ional\u0103 pentru Controlul Activit\u0103\u0163ilor Nucleare (CNCAN) \u015fi Inspec\u0163ia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune \u015fi Instala\u0163iilor de Ridicat (ISCIR).<\/p>\n \n Tehnologie \u00eenalt\u0103: Rom\u00e2nia, pe locul \u00eent\u00e2i \u00een lume la exploatarea centralelor nucleare \u00a0 <\/strong><\/p>\n \u201eS\u0103 lucrezi \u00een industria nuclear\u0103 este ceva deosebit, spune ceva despre na\u0163ia respectiv\u0103, c\u0103 are anumite valen\u0163e. S\u0103 extragi minereu sau s\u0103 faci ciment sau o\u0163el, to\u0163i \u015ftiu s\u0103 fac\u0103 asta\u201c, se m\u00e2ndre\u015fte Bucur, care arat\u0103 c\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, e vorba de disciplin\u0103. \u201ePe vremuri se spunea c\u0103 CFR este a doua armat\u0103 a \u0163\u0103rii. Trenurile nu trebuiau s\u0103 se opreasc\u0103, toat\u0103 lumea s\u0103 vin\u0103 la serviciu la timp. Noi, \u00een domeniul nuclear, suntem peste CFR vizavi de ce se cere unui individ\u201c, arat\u0103 Bucur. \u00a0 Rom\u00e2nia se afl\u0103 pe locul \u00eent\u00e2i \u00een lume la exploatarea centralelor nucleare, cu un factor de utilizare a puterii instalate de 91,1%. Separat, Unitatea 2 de la Cernavod\u0103 se afl\u0103 pe pozi\u0163ia a treia la nivel global, iar Unitatea 1, pe locul 14.<\/p>\n \u201eDezastrul de la Fukushima nu s-ar putea repeta niciodat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia\u201c \u00a0<\/strong><\/p>\n \u00centrebat de testele de stres realizate \u00een urma dezastrului de la Fukushima, din 2011, Bucur a declarat c\u0103 s-au investit 60 de milioane de euro \u00een noi echipamente \u015fi a completat c\u0103 un astfel de dezastru, cutremur urmat de tsunami \u015fi emiterea de radia\u0163ii, nu s-ar putea niciodat\u0103 \u00eent\u00e2mpla \u00een Rom\u00e2nia. \u201eCe s-a \u00eent\u00e2mplat la Fukushima nu se poate \u00eent\u00e2mpla niciodat\u0103 la Cernavod\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd pentru c\u0103 suntem \u00eentr-o zon\u0103 calm\u0103 din punct de vedere seismic \u015fi c\u0103 ne afl\u0103m la 65 de kilometri de mare \u015fi o altitudine de 29 de metri. Dac\u0103 un tsunami ajunge aici, atunci nu va mai fi nevoie de energie nuclear\u0103 deloc\u201c, spune Bucur, care ironizeaz\u0103 organiza\u0163iile ce lupt\u0103 \u00eempotriva tehnologiei nucleare, precum Greenpeace.<\/p>\n Centrala a fost testat\u0103 s\u0103 reziste la un cutremur care vine o dat\u0103 la 10.000 de ani \u00a0 <\/strong><\/p>\n Apoi, tehnologia este total diferit\u0103, mai spune el. Oficialul arat\u0103 c\u00e2te sisteme de rezerv\u0103 exist\u0103. \u201e\u00cent\u00e2i exist\u0103 apa grea \u00een reactor \u015fi apoi fiecare reactor se afl\u0103 \u00eentr-un cheson cu 600 de metri cubi de ap\u0103 u\u015foar\u0103 (normal\u0103 \u2013 n.r.). Deasupra fiec\u0103rui reactor se mai afl\u0103 c\u00e2te un rezerv\u0103r cu 3.000 de metri cubi\u201c, arat\u0103 el, \u00een privin\u0163a sistemelor de r\u0103cire. \u00a0 Centrala a fost proiectat\u0103 \u015fi construit\u0103 s\u0103 reziste la un cutremur care vine o dat\u0103 la 10.000 de ani. \u201ePe noi ne intereseaz\u0103 efectele cutremurului. \u00cengrijorarea este efectul asupra solului, adic\u0103 accelera\u0163ia. \u015ei s-a constatat c\u0103 la un cutremur de 8 grade pe scara Richter construc\u0163iile nu cad. Pe cel mai renumit expert al Agen\u0163iei de la Viena (Agen\u0163ia Interna\u0163ional\u0103 pentru Energie Atomic\u0103 \u2013 n.r.) \u00eel cheam\u0103, coinciden\u0163\u0103 sau nu, Fukushima \u015fi el a venit la Cernavod\u0103 \u015fi a certificat lucr\u0103rile\u201c, spune \u015feful centralei nucleare. \u00a0 Orice canal este \u201etriplicat\u201c, adic\u0103 exist\u0103 mereu trei surse de ap\u0103 \u015fi trei de electricitate \u00een caz de nevoie. Dac\u0103 \u00een urma unui cutremur centrala de la Cernavod\u0103 ar fi deconectat\u0103 de la sistemul energetic na\u0163ional, atunci intr\u0103 \u00een func\u0163iune o serie de baterii gigantice, c\u00e2t 2-3 camere de 6 metri lungime \u015fi 4 l\u0103\u0163ime. Acestea au rolul de a asigura electricitate pompelor care asigur\u0103 r\u0103cirea reactoarelor. Dup\u0103 Fukushima, la central\u0103 s-au mai s\u0103pat dou\u0103 pu\u0163uri imense, la 600 de metri ad\u00e2ncime, de unde pot scoate ap\u0103 dintr-un uria\u015f fluviu subteran care vine din Vrancea.\u00a0 \u00a0 De asemenea, pe fiecare reactor au mai fost instalate sisteme de filtrare, care re\u0163in 99,9% din particule. Acum exist\u0103 c\u00e2te un \u201ehorn\u201c pe fiecare unitate. \u00a0 \u00cen fine, exist\u0103 trei perechi de generatoare de rezerv\u0103. \u201ePrin proiectul ini\u0163ial era un r\u00e2nd de generatoare diesel mari gata s\u0103 intre \u00een func\u0163iune. Acestea sunt nemobile, dar nu sunt calificate seismic, a\u015fa c\u0103 se pot deconecta. A\u015fa c\u0103 mai era un r\u00e2nd de diesele, tot fixe, dar calificate. Pe l\u00e2ng\u0103 astea, dup\u0103 Fukushima am mai pus c\u00e2te un diesel mobil la fiecare unitate. Avem backup la backup la backup\u201c, explic\u0103 Bucur.<\/p>\n \u201eRegula celor 3 C\u201c \u00a0 <\/strong><\/p>\n El arat\u0103 c\u0103, \u00een domeniul nuclear, regula de aur este \u201eRegula celor 3 C\u201c, care provine din englez\u0103. Mai exact, concomitent, trebuie s\u0103 existe control asupra echipamentelor, reactorul este r\u0103cit (cool), iar produsele sunt re\u0163inute (contained). \u00a0 Centrala de la Cernavod\u0103 are nu mai pu\u0163in de 53 de avize \u015fi autoriza\u0163ii. Regulile sunt at\u00e2t de stricte, \u00eenc\u00e2t inclusiv folosirea balustradei este reglementat\u0103. Peste tot exist\u0103 avertismente cu \u201e\u0163ine\u0163i-v\u0103 de balustrad\u0103\u201c, iar folosirea acesteia este obligatorie pentru toat\u0103 lumea acolo unde exist\u0103, inclusiv directori. \u00a0 \u00centrebat dac\u0103 are autoriza\u0163ie de la Inspectoratul pentru Situa\u0163ii de Urgen\u0163\u0103 (ISU), dup\u0103 ce \u00een urma dezastrului de la Clubul Colectiv s-a constatat c\u0103 foarte multe cl\u0103diri nu de\u0163in un astfel de document, inclusiv stadioanele Arena Na\u0163ional\u0103 sau Cluj Arena, Bucur z\u00e2mbe\u015fte \u015fi d\u0103 afirmativ din cap. \u201eNe afl\u0103m sub un regim foarte reglementat, nivelul de detaliu este at\u00e2t de mare, \u00eenc\u00e2t ISU a verificat inclusiv modul \u00een care se deschid u\u015file\u201c, arat\u0103 el. Fix \u00een timp ce Bucur poveste\u015fte acest lucru, megafoanele centralei \u00eencep s\u0103 vuiasc\u0103 \u015fi se anun\u0163\u0103 un exerci\u0163iu al Jandarmeriei. \u00a0 \u00cen acela\u015fi timp, \u00een cl\u0103direa Reactorului 1 se desf\u0103\u015foar\u0103 un exerci\u0163iu privind o alert\u0103 medical\u0103. Ca s\u0103 intr\u0103m \u00een cl\u0103dire trebuie s\u0103 trecem prin dou\u0103 filtre ca la aeroport \u015fi s\u0103 ne scan\u0103m de radia\u0163ii printr-un aparat SF \u00een care ne b\u0103g\u0103m m\u00e2inile p\u00e2n\u0103 la cot.<\/p>\n Camera unde nici \u015feful nu intr\u0103 f\u0103r\u0103 acceptul exper\u0163ilor \u00a0<\/strong><\/p>\n \u00cen camera de comand\u0103 a reactorului nici m\u0103car directorul centralei, Ionel Bucur, nu poate intra f\u0103r\u0103 acceptul dispecerului din acel moment. Acesta ne d\u0103 und\u0103 verde, iar c\u00e2nd intr\u0103m jum\u0103tate din personal este ocupat cu operarea reactorului, iar alt\u0103 jum\u0103tate cu \u201epacientul\u201c virtual din cadrul exerci\u0163iului. \u00a0 Bucur arat\u0103 c\u0103 se fac exerci\u0163ii medicale, chimice, de incendii sau nucleare, iar acestea se diferen\u0163iaz\u0103 ca nivel de gravitate \u00een alerte \u2013 cu grad sc\u0103zut de periculozitate, \u015fi \u00een urgen\u0163e \u2013 mai grave. De asemenea, urgen\u0163ele luate \u00een calcul pot fi locale, dar \u015fi la nivel de amplasament. \u00a0 Peste tot pe holurile cl\u0103dirii se afl\u0103 echipamente de protec\u0163ie \u015fi avertismente. Pe un avizier se dezvolt\u0103 \u201eregula celor dou\u0103 minute\u201c. Aceasta presupune ca, \u00eenainte s\u0103 intervii undeva, trebuie s\u0103 \u00ee\u0163i iei dou\u0103 minute, timp \u00een care s\u0103 analizezi situa\u0163ia: dac\u0103 echipamentele sunt sub tensiune, dac\u0103 e pericol, dac\u0103 starea echipei este bun\u0103. \u00a0 \u00cen alt\u0103 parte se gasesc tuburi mari cu gaze, folosite pentru stingerea incendiilor. Fiind vorba de instala\u0163ii electrice, nu se poate interveni cu ap\u0103, deoarece exist\u0103 pericol de electrocutare. A\u015fa c\u0103 se folose\u015fte un gaz special, numit \u201eenergen\u201c. \u00cenainte se folosea freon, dar Uniunea European\u0103 a decis c\u0103 acesta nu mai r\u0103spunde cerin\u0163elor. \u00a0 Inclusiv fumatul se face numai \u00een locuri speciale, iar scrumul nu se poate depune oriunde, fum\u0103torii trebuind s\u0103 scrumeze \u00eentr-un soi de tuburi. Iar pentru cine vrea cafea sau ap\u0103, inclusiv aducerea acestora se face \u00een condi\u0163ii speciale: trebuie s\u0103 fie neap\u0103rat sigilate \u015fi transportate cu ma\u015fini speciale pe platforma centralei \u015fi \u00een cl\u0103diri. \u00a0 Bucur sper\u0103 s\u0103 vad\u0103 \u00een func\u0163iune \u015fi reactorele 3 \u015fi 4, un proiect de 6,5 miliarde de euro derulat de c\u0103tre Nuclearelectrica cu China General Nuclear Power Corp.\u00a0 Un studiu derulat recent de canadienii de la AECL arat\u0103 c\u0103 activele au fost conservate \u00eentr-o stare foarte bun\u0103. \u00a0 Totu\u015fi, el avertizeaz\u0103 c\u0103 de la semnarea actelor finale p\u00e2n\u0103 la punerea \u00een func\u0163iune lucr\u0103rile dureaz\u0103 minim 70 de luni \u015fi c\u0103, din punct de vedere tehnic, aceste proceduri nu pot fi gr\u0103bite. \u201eO femeie na\u015fte un copil \u00een nou\u0103 luni, dar nou\u0103 femei nu pot na\u015fte un copil \u00eentr-o lun\u0103\u201c, conchide Ionel Bucur.<\/p>\n