Relatii publice

Tot ce ne înconjoară, cum ar fi cărămizile, pietrele, legumele, laptele, aerul, apa etc. este alcătuit din particule minuscule numite atomi. Acestea sunt atât de mici încât pe vârful unui ac ar avea loc milioane de atomi. Unii atomi sunt instabili și eliberează energie sub formă de unde (radiații gama), similare undelor radio, sau particule (particule alfa și beta). Aceste particule sau unde reprezintă radiațiile.

Toată lumea este expusă radiațiilor naturale, venite din sol, din spațiu, din produsele alimentare, de la bunuri de consum cum ar fi detectorii de fum și ceasuri cu fosfor, precum si din alte substante. Efectele acestor radiatii asupra organismului sunt prea mici pentru a putea fi masurate.

Doza incasata datorita radiatiilor cosmice in timpul unui zbor cu avionul depinde de latitudinea si altitudinea la care acesta zboara.

Radiatia devine periculoasa doar in doze mari. Probabil sunteti expus unor doze mult mai mari de radiatii inofensive de la aparatul TV de acasa decat daca ati locui langa o centrala nucleara in functiune.

Securitatea Reactorului Nuclear

Desi intr-o centrala nuclearo-electrica sunt produse substante radioactive ca urmare a procesului de fisiune, centralele CANDU sunt prevazute cu o serie de masuri de protectie care asigura ca materialele radioactive sa nu fie eliberate in mediu. Aceste masuri de siguranta sunt mentinute prin:

Operarea cu atentie a reactorului;
Testarea periodica a echipamentelor si componentelor;
Pregatirea operatorilor pentru a actiona in conditii de urgenta.

In cazul unui accident, sistemele speciale de securitate asigura bariere suplimentare de protectie. Aceste sisteme includ metode de oprire a reactorului, masuri aditionale de racire a combustibilului si sisteme care sa retina materialele radioactive in interiorul centralei.

Barierele impiedica eliberarea materialelor radioactive provenite de la combustibil atat in timpul functionarii normale a centralei, cat si in cazul unei avarii sau al unui accident nuclear.

Reactorii CANDU utilizeaza drept combustibil uraniu natural sub forma unor pastile ceramice sinterizate. Aproape toate produsele de fisiune care contin 99% din radioactivitatea zonei active a reactorului sunt retinute in interiorul combustibilului si nu pot scapa in exterior decat daca acesta se supraincalzeste.

Pastilele de combustibil sunt inchise in tuburi metalice (teaca combustibilului) rezistente la coroziune, nepermitandu-i acestuia sa vina in contact cu apa de racire din Sistemul Primar de Transport al Caldurii (SPTC).

Tuburile sunt asamblate in fascicule dispuse in retea, in tuburi de presiune prin care circula apa de racire din SPTC, care este un sistem inchis.

SPTC este amplasat intr-o cladire masiva din beton precomprimat, cu pereti de peste 1 m grosime (anvelopa). In sfarsit, in jurul centralei, exista pana la 1 km o zona de excludere, in care este interzisa amplasarea de resedinte permanente.

Ce se intampla in cazul unui accident?

CNE Cernavoda foloseste combustibil cu un continut in Uraniu-235 (U-235) de numai 0.7%. Este practic imposibil ca reactorul de la CNE Cernavoda sa explodeze asemeni unei bombe nucleare, deoarece o bomba nucleara contine o concentratie mult mai mare de U-235 (mai mare de 99%). Un accident foarte serios la CNE Cernavoda ar putea, in cel mai rau caz, sa rezulte intr-o emisie de substante radioactive. Substantele radioactive ar forma un nor invizibil care ar fi dus de vant si dispersat, ceea ce s-ar solda cu expunerea populatiei la radiatii. In caz extrem, acest lucru ar putea avea ca rezultat contaminarea caselor si a recoltelor, prin depuneri, sau a oamenilor si animalelor, prin inhalare.

Efectul radiatiilor este determinat de durata si intensitatea expunerii la radiatii. Pentru a intelege mai bine acest fenomen, ganditi-va la ce se intampla cand stati la soare. Cu cat stati mai mult timp la soare si cu cat acesta este mai stralucitor, cu atat creste riscul unei arsuri. Similar, cu cat este mai mare doza de radiatii, cu atat efectul este mai mare.

Centrala nuclearo-electrica CANDU

Industria energetica nucleara s-a dezvoltat ca o sursa potentiala de energie, mai ieftina decat cea bazata pe combustibili fosili (carbune, gaze naturale, etc.). Unul dintre factorii cei mai importanti care au influentat in mod favorabil dezvoltarea energeticii nucleare a fost cel economic, cheltuielile cu combustibil nuclear fiind mult mai mici (aproximativ 10%) fata de cheltuielile echivalente cu combustibili fosili.

Prin arderea in reactorul Unitatii 1 de la CNE Cernavoda a unui fascicul de combustibil produs de Fabrica de Combustibil Nuclear de la Pitesti, care contine in medie 21,5 kg dioxid de uraniu natural, se produce o cantitate de energie electrica de 115 MWh.

Pe fondul resurselor primare conventionale limitate, optiunea nucleara reprezinta o pondere de 20% din productia mondiala de energie electrica. Producerea energiei electrice in centralele nucleare se bazeaza pe o tehnologie neagresiva fata de mediul ambiant si constituie o parte importanta a solutiei pentru reducerea emisiilor nocive, evitand eliberarea a aproximativ 2 miliarde tone de dioxid de carbon din centralele electrice care functioneaza cu carbune.

Pentru a produce o cantitate de energie echivalenta cu cea realizata anual de o unitate de la CNE Cernavoda, o centrala termoelectrica consuma aproximativ 6 milioane tone de lignit indigen. Prin arderea acestuia se evacueaza in mediul ambiant circa 1 500 000 tone de cenusa, din care 20 000 tone cenusa zburatoare, 4 milioane tone de CO₂ si cantitati semnificative de SO₂ si NO_x.

Fata de centralele pe combustibili fosili, la o centrala nucleara apare problema protectiei contra radiatiilor si a contaminarii, atat pentru personalul centralei cat si pentru populatie. O centrala nucleara nu dispune de cantitati mari de produse chimice care sa se poata dispersa in natura si nici nu poate exploda ca o bomba atomica. Un risc pentru populatie in cazul unei centrale nucleare il constituie numai acele accidente care conduc la scapari mari de substante radioactive in mediul inconjurator. Dar centralele nucleare sunt astfel proiectate si realizate, incat scaparile de substante radioactive in cazul unui accident sa fie controlate si reduse la minim.

Ghid pentru situatii de urgenta

Obtinerea energiei nucleare

O centrala nucleara este o instalatie complexa de producere a energiei electrice din energie termica, obtinuta prin intretinerea unei reactii nucleare de fisiune controlata, proces realizat de reactorul nuclear.

Zona activa (miezul) unui reactor de tip CANDU se afla intr-un rezervor cilindric orizontal numit Calandria prevazut la capete cu doua protectii de capat formate din placi de otel.

Vasul calandria si protectiile de capat sunt strabatute de 380 tuburi tuburi calandria in care sunt amplasate 380 de tuburi mai mici, denumite tuburi de presiune. In aceste tuburi de presiune sunt introduse fascicule de combustibil, cantarind fiecare 21,5 kg si in care uraniul natural se prezinta sub forma unor pastile compactizate si sinterizate.

Fasciculele de combustibil sint inlocuite pe masura ce se consuma cu fascicule de combustibil proaspat. Operatia de extragere a combustibilului consumat si realimentarea cu combustibil proaspat se face concomitent, cu reactorul in functiune, cu ajutorul a doua masini de incarcare descarcare (MID).

Realimentarea, ca si majoritatea operatiilor de rutina in cadrul centralei nucleare este controlata prin calculator. Un al doilea calculator este gata sa intre in functiune in caz de defectare a primului calculator.

Intr-un reactor nuclear caldura este produsa prin scindarea atomilor de uraniu din combustibilul nuclear. Atunci cand un atom este scindat in urma ciocnirii cu un neutron aflat in miscare, are loc o eliberare semnificativa de energie si emisia altor doi-trei neutroni. Aceasta este o reactie nucleara denumita reactie de fisiune.

Daca neutronii eliberati in urma reactiei de fisiune sunt incetiniti (moderati), probabilitatea unei ciocniri atomice producatoare de caldura creste. In felul acesta se initiaza si se intretine reactia de fisiune in lant, care multiplica energia ce se elibereaza.

Caldura provenita de la un reactor nuclear este folosita pentru a tranforma apa in abur. Aburul, astfel obtinut, roteste paletele unei turbine ce pune in miscare generatorul producator de electricitate.

Romania a preluat tipul de reactor nuclear proiectat in Canada, CANDU (CANada Deuterium Uranium), nume ce rezuma trei din caracteristicile principale ale reactorului:

proiectul este canadian;
foloseste apa grea ca moderator;
combustibilul utilizat este uraniul natural.

Agentul de racire este tot apa grea, aceasta fiind separata fizic de apa grea moderator.

Caldura produsa in reactor prin fisiunea nucleelor de uraniu este preluata de apa grea (agent de racire) si transferata apei usoare care se transforma in abur in generatorii de abur. Aburul antreneaza un turbogenerator care debiteaza energie electrica in Sistemul Energetic National.

CNE Cernavoda furnizeaza energie electrica si pentru o mare parte a Dobrogei, inclusiv pentru zona in care locuiti dumneavoastra. Combustibilul nuclear este folosit pentru a produce energia electrica, siguranta acestui proces fiind garantata de numeroasele sisteme de securitate ale centralei. La CNE Cernavoda riscul producerii unei avarii destul de serioase incat sa va afecteze pe dumneavoastra sau pe oricine traieste in vecinatatea centralei este minim.

Surse cotidiene de radiatii

Centrul de Informare din Cernavoda a fost inaugurat in data de 16 decembrie 2004. Centrul faciliteaza popularizarea informatiilor, posibilitatea de organizare de actiuni in vederea accesului liber la informatiile privind impactul asupra mediului si intensificarea comunicarii deschise, responsabile, cooperante, explicite, corecte si la timp cu comunitatea locala.

Obiectivele Centrului de Informare sunt:

Cresterea nivelului de cunoastere si de acceptare a energiei nucleare de catre public
- prezentari facute elevilor din scoli si licee, membrilor diferitelor asociatii, comitete, cetatenilor orasului Cernavoda;
- organizarea de intalniri cu tematica “Energia nucleara”;
- organizarea de sesiuni si discutii cu cetatenii orasului;
- organizarea de expozitii si concursuri de pictura, lucru manual, etc. cu tematica “Energia nucleara”;
- organizarea de vizite in centrala nucleara.
Informarea prompta, corecta si eficienta a populatiei
- informari asupra unor evenimente din centrala sau care ar putea afecta centrala;
- buletine informative externe periodice care vor fi distribuite autoritatilor locale;
- intalniri de lucru periodice cu reprezentanti ai primariei, diferitelor asociatii, etc. care sa aiba autoritatea necesara sa informeze populatia despre importanta si beneficiile centralei nucleare in comunitate;
- raspunsuri la intrebarile cetatenilor utilizand “Formularul de solicitare si raspuns la intrebari/ petitii/ observatii/ sugestii”.
Organizarea de actiuni comune cu autoritatile locale, astfel incat populatia orasului sa fie instruita in caz de urgenta radiologica
- se vor organiza sesiuni de prezentare a procedurilor de raspuns in caz de urgenta radiologica, cursuri de protectie specifice pentru populatia orasului Cernavoda, personalul primariei, reprezentantii diferitelor asociatii, etc.
Cresterea increderii populatiei in programul nuclear romanesc
- Se organizeaza prezentari ale performantelor centralei.
- Se organizeaza intalniri ale cetatenilor cu specialistii centralei .
- Se distribuie, lunar, buletine informative care contin rezultate obtinute din programul de supraveghere a efluentilor si mediului – STIRI LUNARE CNE Cernavoda.

PETITII

Cetatenii se pot adresa Conducerii CNE Cernavoda utilizand “Formularul de solicitare si raspuns la intrebari/ petitii/ observatii/ sugestii”.

Formular de solicitare si raspuns la intrebari petitii observatii sugestii

În vederea unei abordări cuprinzătoare a consultării comunității, CNE Cernavoda a decis să completeze programul de comunicare si consultare a comunității prin înființarea Consiliului de Informare și Consultare a Comunității (CICC).

Scopul înființării CICC este de a identifica problemele, îngrijorările, interesele comunității și de a oferi pentru CNE Cernavoda consultații, sfaturi, opinii asupra așteptărilor comunității în toate zonele/domeniile de interes, în vederea îmbunătățirii în mod continuu a activităților de pe amplasament și pentru a contribui la bunăstarea comunității.

Statut CICC

În ce oraș din România funcționează prima centrală nucleară ?

Amplasamentul primei centrale nucleare din România a fost ales în regiunea Dobrogea, orașul Cernavoda.

De ce a fost necesară implementarea energeticii nucleare în România?

Necesitatea diversificării surselor de energie, independența față de importul de resurse energetice primare și modernizarea economiei, au fost factorii majori care au condus la implementarea energeticii nucleare în România.

Cum funcționează o centrală nucleară?

O centrală nucleară este o instalație complexă de producere a energiei electrice din energie termică, obținută prin inițierea și întreținerea unei reacții nucleare de fisiune controlată, în lanț, proces realizat de reactorul nuclear.

Într-un reactor nuclear căldura este produsă prin scindarea atomilor de uraniu din combustibilul nuclear. Atunci când un atom este scindat în urma ciocnirii cu un neutron aflat în mișcare, are loc o eliberare semnificativă de energie și emisia altor doi-trei neutroni. Aceasta este o reacție nucleară denumită reacție de fisiune. Dacă neutronii eliberați în urma reacției de fisiune sunt încetiniți („moderați”), probabilitatea unei ciocniri atomice producătoare de căldură crește. În felul acesta se inițiază și se întreține reacția de fisiune în lanț, care multiplică energia care se produce.

Căldură provenită de la un reactor nuclear este necesară pentru a transforma apa în abur. Aburul astfel obținut rotește paletele unei turbine care pune în mișcare generatorul producător de electricitate

Din ce an funcționează prima centrală nucleară?

Anul 1996 a marcat punerea în funcțiune a primei centrale nucleare destinată producerii de energie electrică.

Ce tip de reactor există la CNE Cernavoda?

Reactorul de la CNE Cernavoda este de tip CANDU 600-PHWR (CANadian Deuterium Uranium 600-Pressurized Heavy Water Reactor), ce utilizează apa grea drept moderator și agent de răcire, iar combustibilul uraniul natural.

Care sunt argumentele care au stat la baza alegerii filierei de reactori tip CANDU?

Alegerea tehnologiei CANDU a avut în vedere:

Reputația remarcabilă, recunoscută la nivel internațional pentru performanțele atinse din punctul de vedere al sistemelor de securitate nucleară și protecție a mediului înconjurător (impact ecologic minim);
Realizarea independenței energetice a țării (având resurse proprii de uraniu natural –combustibil, apă grea – moderator și agent de răcire, putând fi produsă în țară);
Posibilitățile industriei românești de a asimila în producție majoritatea echipamentelor necesare;
Amplasamentul centralei (structura geologică a solului, sursa de răcire – canalul Dunăre – Marea Neagră, gradul de seismicitate scăzut al regiunii Dobrogea);
Vedere panoramică a șantierului/platformei cu focalizare pe Unitatea 1;
Livrarea în Sistemul Energetic Național a 700 MW (reprezentând 10% din consumul energetic național);
Producerea energiei electrice în centrale nuclearoelectrice de tip CANDU permite realizarea unor costuri concurențiale în raport cu alte tehnologii, precum și trecerea la alte cicluri de combustibil în situația creșterii prețului uraniului natural.

Care este puterea reactorului de la CNE Cernavoda?

Puterea electrică a reactorului este de 705,6 MW.

În ce constă siguranța de funcționare a unui reactor tip CANDU?

Sistemul CANDU se caracterizează prin performanțe deosebite în ceea ce privește asigurarea securității nucleare.

Astfel, sistemele tehnologice în care are loc reacția de fisiune și generarea produselor radioactive sunt amplasate în interiorul unei construcții etanșe din beton precomprimat (anvelopa reactorului). Reactorul CANDU este prevăzut cu două sisteme de securitate independente, capabile să oprească reactorul în orice condiții, iar volumul mare de apă rece aflat în vasul „calandria” și în structura care îl înconjoară contribuie la micșorarea efectelor celor mai severe accidente.

Echipamentele montate în centrale îndeplinesc condiții de calitate foarte severe. Avarierea unei componente nu periclitează funcționarea sigură a centralei, deoarece toate componentele de control ale centralei sunt dublate. Aceasta înseamnă că dacă o componentă funcționează defectuos o alta îi va lua locul. Totodată, numeroase alte componente sunt triplate.

Ce este radiația?

Radiația este definită ca fiind emisia și propagarea în spațiu a unor unde electromagnetice sau a unor particule. Emisia este însoțită de un transport de energie pe care, în contact cu materia, o cedează total sau parțial acesteia. Radiația poate lua forma particulelor alfa sau beta, razelor X sau gama numindu-se în general „radiație ionizantă”.

Ce reprezintă un microsievert?

1 microsievert (1µSv) este aproximativ:

1/10 din doza primită într-un zbor cu avionul cu reacție;
diferența de doză primită din radiația cosmică prin mutarea de la etajul întâi la un altul cu 20m mai sus (aproximativ etajul al șaptelea);
1/20 din doza medie la o singură radiografie pulmonară.

În ce constă pregătirea personalului centralei pentru situații de urgență ?

Angajații centralei de la CNE Cernavoda participă periodic la un curs de bază, privind pregătirea pentru urgențe și cel puțin o dată pe an participă și la exerciții de urgență.

Această pregătire are ca scop însușirea și exersarea cunoștințelor și practicilor necesare realizării funcțiilor acestora din cadrul organizării pentru urgențe.

Pentru a menține și a evalua capabilitatea de rezolvare a evenimentelor neprevăzute a persoanelor responsabile pentru răspunsul la urgențe, la CNE Cernavoda s-a dezvoltat un program sistematic de exerciții. În fiecare trimestru personalul turei efectuează exerciții parțiale, scenariul acestora simulând toate tipurile de urgență: radiologice, medicale, chimice și incendii. Anual, se programează un exercițiu de urgență pe amplasament, în timpul normal de lucru, cu implicarea întregului personal de pe amplasament. Cel puțin o dată la trei ani se organizează un exercițiu general, care pe lângă personalul centralei implică autoritățile publice și populația din zonă.

Aceste exerciții reprezintă atât o modalitate de a pune în practică cunoștințele teoretice în domeniul răspunsului la urgență ale personalului centralei, cât și un prilej de a verifica aplicabilitatea planului și a procedurilor de urgență ale centralei.

Cât de sigură și de actuală este tehnologia nucleară adoptată de România?

Tehnologia nucleară de tip CANDU (CANadian Deuterium Uranium) utilizează uraniul natural și apa grea, dezvoltată de firma canadiană AECL (Atomic Energy of Canada Limited) și România pentru producerea electricității, este una din cele mai sigure tehnologii din lume. Performanțele de securitate nucleară au fost confirmate pe plan mondial prin funcționarea de-a lungul anilor a celor 33 de unități nucleare de acest tip. Afirmațiile că această tehnologie este veche și că nu a evoluat prea mult sau că nu s-a schimbat fundamental sunt contrazise de îmbunătățirile continue aduse proiectului și aplicate inclusiv Unităților 1 și 2 de la CNE Cernavoda.

În acest context, trebuie remarcată o mare calitate a energeticii nucleare și anume capacitatea de autoperfecționare. În cele doar șapte decenii de existență ale energeticii nucleare, generațiile de proiecte pentru centralele nucleare comerciale s-au succedat cu rapiditate, în prezent unitățile nucleare ajungând la generația a IV-a. Având ca deviza “safety first” (accentul prioritar pe siguranța nucleară), progresele au vizat în special perfecționarea sistemelor de siguranță și securitate care, în mod implicit, au condus și la obținerea unor importante efecte economice. Alături de noile sisteme de securitate pasivă și de punerea în practică a soluțiilor de extindere a duratei de viață a unităților nucleare (de la 30 la 60 de ani), toate aceste preocupări și rezultate arată că energetica nucleară evoluează rapid spre atingerea EXCELENȚEI în domeniu. CNE Cernavoda nu face excepție!

Este scumpa energia electrica produsa de CNE Cernavoda?

Energia electrica produsa pe cale nucleara este una din cele mai ieftine comparativ cu celelalte tehnologii energetice.

Cum contribuie energetica nucleară la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră?

Prin operarea CNE Cernavoda anual se evită emisia a 10 milioane de CO2 în atmosferă.

Cât de periculoasă este depozitarea deșeurilor nucleare?

În 40 de ani, radioactivitatea deșeurilor nucleare se reduce de 1000 de ori față de cea măsurată în momentul scoaterii din reactor.

La Cernavoda s-a pus în funcțiune un depozit intermediar de combustibil uzat, care poate adăposti pe o perioadă de 50 de ani, în condiții de maximă siguranță, combustibilul uzat produs de funcționarea în 30 de ani a două unități nucleare de tip CANDU 6. Anual, o asemenea unitate produce circa 100 de tone de combustibil uzat, al cărui volum nu depășește 10 mc.

Legat de problematica depozitării pe termen lung a deșeurilor nucleare, pe plan mondial s-au făcut de asemenea progrese remarcabile, în sensul că acestea urmează a fi retratate pentru diminuarea volumului, iar o mare parte reciclate chiar în instalații pentru producerea electricității. Întrucât în combustibilul nuclear ars în primul ciclu în reactoarele cu apă ușoară se regăsește 95% din energia sa potențială, rezultă că este incorect să fie catalogat ca deșeu.

Contribuie energetica nucleară la exportul de energie în regiune?

Electricitatea care circulă prin sistemul electroenergetic nu poate fi „filtrată” pentru a separa producția nucleară de cea convențională sau de cea produsă de surse noi sau regenerabile. Între statele învecinate în mod curent, pe baze comerciale, se fac schimburi de electricitate în primul rând pentru siguranța funcționării sistemelor electroenergetice. Principalul obiectiv al sectorului energetic românesc este acoperirea consumului anual de electricitate și căldură pe întreg parcursul anului. În urma schimburilor de electricitate care au loc anual în sistemul electroenergetic interconectat european, efectuate prin contracte comerciale pe piața concurențială, se constată că România este un stat exportator net de electricitate în regiune.

Referitor la afirmații de genul „România are supracapacități de producție” sunt de făcut următoarele clarificări. Multă lume confundă „capacitate” care reprezintă puterea instalată cu „energia capabilă a fi produsă”, fără a ține seama de faptul că fără combustibilii necesari (unii din import după cum s-a arătat) această energie nu poate fi produsă. Este de reținut și faptul că unele din aceste capacități reprezintă rezerve de funcționare, obligatorii pentru securitatea sistemului electroenergetic național, iar altele sunt centrale vechi, neperformante economic și care urmează a fi scoase din uz.

Asigură energetica nucleară suficiente locuri de muncă?

Centrala nuclearoelectrica de la Cernavoda nu este singurul obiectiv nuclear din Romania. Sectorul nuclear este mult mai larg, cuprinzând o infrastructură industrială extrem de complexă, care se întinde de-a lungul întregului ciclu de combustibil nuclear. Industria producătoare de echipamente și materiale (inclusiv combustibilul nuclear și apa grea), instrumentație și control, construcția și montajul obiectivelor nucleare, managementul calității, suportul tehnic de cercetare-proiectare, întreținere, exploatare, educație și învățământ, transfer de tehnologii, aplicații în tehnică, medicină, agricultură, transporturi, controlul insectelor, siguranță, îngrașăminte și multe altele sunt principalele subdomenii legate de tehnologia nucleară.

Nucleul major, centrala nuclearoelectrică, atrage după sine toate aceste joburi care necesită resurse umane bine formate, de calitate și corespunzător retribuite. România a avut șansa de a dezvolta pentru programul său nuclear o puternică infrastructură industrială, cu mari posibilități de dezvoltare ținând seama de planurile și obiectivele viitoare.

Reprezinta energetica nucleara o solutie in sprijinul dezvoltarii durabile?

In prezent, 16% din electricitatea produsa pe plan mondial este produsa de centralele nuclearoelectrice. Cele 440 de unitati nucleare, totalizand o capacitate instalata de 385 GW, au acumulat o experienta de exploatare de peste 10500 de anioreactoare. Performantele in continua crestere pe plan mondial confirma ca tehnologia nucleara este una din cele mai sigure, eficiente si curate tehnologii de producere industriala a electricitatii, intrunind astfel cerintele dezvoltarii durabile.

Dupa o lunga perioada de hibernare, indusa in domeniu in urma teribilului accident de la Cernobil, Finlanda a fost prima tara europeana care a decis la sfarsitul anului 2004 realizarea unei noi unitati nucleare la Olkiluoto, respectand toate canoanele cerute de legislatia in vigoare. Noua investitie beneficiaza de un proiect complet nou cu performante tehnico-economice si de securitate de exceptie: proiectul European Power Reactor (EPR), de 1600 MW, dezvoltat in comun de Franta si Germania. Exemplul este urmat la scurt timp de Franta, care a decis reluarea programului sau nuclear, prin realizare pana in 2012 a unui proiect EPR la Flamanville. Fata de situatia de stagnare de acum 3-4 ani, Guvernele din SUA, Marea Britanie, Republica Korea, China relanseaza importante programe pentru dezvoltarea energeticii nucleare, oferind nu numai sprijin politic, ci si financiar, prin acordarea unor importante inlesniri potentialilor investitori. Polonia a adus in dezbatere publica, in cadrul societatii civile au sprijinul membrilor FORATOM, necesitatea elaborarii si aprobarii in parlament a unui program national de energetica nucleara. Toate acestea sunt semnale evidente ca renasterea energeticii nucleare devine un fenomen real si cu tendinte de intensificare pe plan mondial.

Daca in prezent, Unitatea 1 de la Cernavoda, reprezentand 5,5% din capacitatea totala instalata in sistemul electroenergetic national, genereaza anual aproximativ 10% din totalul energiei electrice produse in tara, din 2007, prin intrarea in functiune a Unitatii 2 acest procent s-a ridicat la 18-20%. Alaturi de productia din hidrocentrale, incepand cu acel moment, peste 50% din electricitate va fi produsa in Romania din surse economice indigene, sigure si cu impact minim asupra mediului ambiant.

In conformitate cu Instructiunea nr. 160923/24.02.2016, accesul in obiectivele, sectoarele si locurile care prezinta importanta deosebita pentru protectia informatiilor clasificate este interzis persoanelor din afara SNN, fara detinerea unei autorizatii eliberare de ORNISS.

Pentru persoanele care nu detin o autorizatie speciala ORNISS, la CNE Cernavoda pot fi vizitate simulatorul sau obiectivele exterioare.

Programul de vizitare a simulatorului sau a obiectivelor exterioare se deruleaza pentru reprezentantii institutiilor, organizatiilor, scolilor, liceelor, universitatilor (maxim 30 de persoane/grup), cu exceptia perioadelor in care se efectueaza opriri planificate, misiuni, inspectii etc.

Program de vizitare simulator sau obiective exterioare ale CNE Cernavoda

Conform procedurilor interne, in timpul misiunilor internationale sau de pregatire/desfasurare a opririlor planificate nu se efectueaza vizite.

Pentru initierea unei actiuni de vizitare a simulatorului sau a obiectivelor exterioare CNE Cernavoda este necesara transmiterea unei Scrisori de Intentie (cu minim 30 zile lucratoare inainte de data solicitata), in atentia domnului Director CNE Cernavoda, care sa contina urmatoarele informatii:

Nume si prenume
Serie si numar Carte de Identitate sau Pasaport
Institutia reprezentata
Scopul vizitei si perioada propusa

prin adresa de email corespondenta@nuclearelectrica.ro sau prin fax, la numarul +40 241 239.266.

Pentru detalii suplimentare, va rugam sa contactati Grupul Comunicare, Relatii Publice si Promovarea Brandului de Angajator:

Tel: +40 241 801 312, in zilele lucratoare, intre orele 07:30-16:00.

Tel: +40 241 801 602, in zilele lucratoare, intre orele 07:30-16:00.

Safety Features of CANDU 6 Design and Stress Test Summary Report

Brosura – Rezultatele Raportului de Reevaluare a Marginilor de Securitate Nucleara (Stress Test) la CNE Cernavoda

Poster – Asigurarea Securitatii Nucleare la CNE Cernavoda: Reevaluarea Marginilor de Securitate Nucleara si Strategiile Post Fukushima

A

Aerosol – particule solide sau lichide aflate in suspensie in aer;

Agent de racire – substanta lichida sau gazoasa care este utilizata pentru racirea combustibilului nuclear;

Apa grea (D₂O) – apa, H₂O, in care atomii de hidrogen sunt inlocuiti cu deuteriu;

C

Calitatea aerului – o masura a cantitatilor de poluanti din aer. Standardele de calitate a aerului stabilesc cantitatile de poluanti care nu pot fi depasite intr-un anumit loc si intr-un anumit interval de timp;

Combustibil nuclear – combustibilul nuclear consta, in principal, dintr-un material fisil, cu ajutorul caruia se mentine o reactie nucleara in lant intr-un reactor;

Criticitate – stare a unei reactii nucleare in lant, care se autointretine;

D

Deuteriu – izotop al hidrogenului care are un nucleu format dintr-un neutron si un proton;

Dezintegrare radioactiva – transformarea unui atom dintr-o stare instabila intr-o alta stare mai stabila prin emisia de particule (alfa, beta) sau radiatie electromagnetica (X sau gamma);

Deseuri radioactive – materiale radioactive care nu mai pot fi folosite si care apar in timpul utilizarii tehnicilor si tehnologiilor nucleare;

Doza de radiatii – energia cedata de radiatiile ionizante raportata la masa corpului iradiat, se masoara in Gray (Gy);

Dozimetrie – tehnici si metode de masurare pentru determinarea echivalentului de doza generat de radiatiile ionizante in materie;

Doza echivalenta de radiatii – o masura a efectului radiatiilor asupra organismelor vii, proportionala cu doza de radiatii; se masoara in Sievert (Sv);

E

Efluent radioactiv – materiale radioactive eliberate si imprastiate in aer sau in apa;

F

Fisiune – spargerea nucleelor grele in doua parti, si anume nuclee mai usoare; in urma fisiunii este eliberata energie si unul sau mai multi neutroni; fisiunea se poate produce spontan sau poate fi indusa prin bombardarea cu neutroni;

Fond de radiatii – radiatiile cosmice si cele din surse terestre prezente in mod normal intr-un anumit loc; fondul de radiatii depinde de loc, altitudine si de radioactivitatea naturala prezenta in rocile din jur;

I

Iradiere – procesul de expunere a unui material la radiatii;

L

Limite Derivate de Evacuare – cantitati maxime permise legal pentru radionuclizii care sunt eliberati in aer sau in apa astfel incat sa nu fie afectata nici sanatatea populatiei si nici mediul inconjurator;

M

Moderator – substanta folosita pentru incetinirea neutronilor intr-un reactor nuclear;

R

Radioactivitate – procesul de dezintegrare radioactiva;

Radiatii ionizante – particule sau fotoni emise de atomii radioactivi capabile sa scoata electronii din atomi, producand astfel ioni; radiatiile pot aparea in mod natural din surse precum uraniul sau potasiul, dar pot fi produse si artificial, de exmplu prin fisiune nucleara;

Rata dozei (efective) – doza de radiatii (efective) primita in unitatea de timp; se masoara in Gy/h (Sv/h);

Reactor nuclear – instalatie in care este initiata, mentinuta si controlata o reactie de fisiune nucleara in lant; componentele principale sunt combustibilul nuclear, moderatorul, agentul de racire, barele de control si protectia biologica;

Reactie in lant – intr-o reactie de fisiune nucleul de uraniu se sparge eliberand neutroni; atunci cand un neutron liber este absorbit de un nucleu de uraniu, acesta se sparge la randul sau eliberand alti neutroni care sunt absorbiti de alte nuclee de uraniu; daca fiecare reactie de fisiune cauzeaza o alta fisiune si numai una, procesul se auto-intretine si se numeste reactie in lant, controlata;

S

Securitate nucleara – ansamblu de masuri de protectie care impiedica raspandirea materialelor radioactive dintr-un reactor nuclear in mediul inconjurator;

Spectometru – instrument folosit in fizica nucleara pentru studierea spectrului de viteze sau de energii ale particulelor;

T

Tritiu – izotop radioactiv al hidrogenului, al carui nucleu contine un proton si doi neutroni; este radioactiv, cu un timp de injumatatire de 12,3 ani; emite radiatii beta cu energie mica;

Z

Zona de excludere – zona cu raza de un kilometru in jurul unui reactor nuclear, unde nu se desfasoara decat activitati legate de functionarea acestuia; aici nu exista locuinte si nu sunt permise activitati sociale sau economice in afara celor de mai sus.

Relatii publice

Securitatea Reactorului Nuclear

Ce se intampla in cazul unui accident?

Centrala nuclearo-electrica CANDU

Ghid pentru situatii de urgenta

Obtinerea energiei nucleare

PETITII

Minute de sedinta ale CICC

Anul 2025

Anul 2024

Anul 2023

Anul 2022

Anul 2021

Anul 2o2o

Anul 2019

Anul 2018

Anul 2017

Anul 2016

Anul 2015

Anul 2014

Anul 2013

Anul 2012

Anul 2011